Biserica Ortodoxă Română, cel mai important actor social – 20 de milioane de euro cheltuieli filantropice în 2014

În presa „liberă” abundă de câțiva ani mesaje anti-clericale. Departe de a fi o simplă polemizare adversativă, acestea sunt grupate într-o campanie organizată, cu evidentă tentă ideologică și coordonate pentru a stimula, prin minciună (inclusiv minciună prin omisiune),


 calomnie de joasă speță și publicitarea unor persoane care și-au făcut din lupta contra creștinismului unicul scop în viață, firavul curent anticlerical din România.

Ținta lor este aproape întotdeauna Biserica Ortodoxă Română – ultimul element cultural și identitar care mai ține în picioare neamul românesc.Principala acuză este neimplicarea Bisericii în lupta contra sărăciei și în activitatea socială, în contrast cu pretinsul „lux” în care ar trăi clericii, mai ales cei de rang înalt.

Pradă para-informării (bombardamentului informațional), tinerii mai ales ignoră două aspecte obiective ale realității: primo, Biserica nu este, totuși, o instituție de caritate, misiunea sa pe acest pământ fiind alta. Caritatea este parte integrantă a acestei misiuni, dar fără să constituie totuși un scop în sine; secundo, cifrele vorbesc: BOR este de departe cel mai important actor social în România. La pleiada de ONG-uri filantropice ale Bisericii, grupate în Federația „Filantropia”, putem adăuga formal și ONG-urile care nu aparțin administrativ diverselor structuri teritoriale ale Bisericii dar care fac parte din „Biserica vie”, în sensul prevăzut chiar de art. 1 al Statului Bisericii Ortodoxe române, conform căruia din Biserică fac parte comunitatea creștinilor ortodocși, clerici, monahi și mireni (laici).

Dacă aceste date și cifre sunt sau nu comunicate corect și consistent de către responsabilii Patriarhiei, este o altă discuție; cert este că, în conformitate cu Forbes (o publicație care nu poate fi suspectată de simpatii clericale), la venituri de 65 de milioane de euro în 2014, opera social-filantropică a BOR a însumat 20 de milioane de euro, adică o treime.

Ceea ce face Biserica principalul actor social „privat” (ne-guvernamental) din România, următorul, la mare distanță, fiind OMV Petrom, care la 4 miliarde de euro venituri a oferit societății prin caritate mai puțin de 0,1%, adică 3,8 milioane euro.

Integral aduce ActiveNews.ro: (Recomandăm și AvereaBisericii.ro)

Ce face Biserica Ortodoxă cu banii? Cheltuielile sociale ale BOR, net mai mari decât ale multinaţionalelor cu venituri de ordinul sutelor de milioane de euro. Datele financiare



În România, cine vrea să facă trafic ieftin și rapid trebuie doar să scrie cuvintele „bani”,”profit” și „biserică” în aceeași propoziție.

Dar totuși, care este realitatea în subiectul Banii și Biserica Ortodoxă? Care sunt veniturile Bisericii și care sunt profiturile?

Înainte de toate, trebuie precizat că nu există o persoană juridică care să fie reprezentanta, dacă se poate spune așa, a Bisericii Ortodoxe. Biserica Ortodoxă este o instituție organizat autonom, în care fiecare parohie este o persoană juridică de sine stătătoare. La nivel canonic, parohiile sunt adunate într-o episcopie, arhiepiscopie sau mitropolie. La rândul lor, acestea sunt persoane juridice de sine stătătoare, la fel ca și Administrația Patriarhală. Evident că între parohiile și episcopiile ortodoxe se desfășoară relații economice. Este important de reținut că acestea sunt organizate ca persoane juridice fără scop patrimonial.

Astfel, conform datelor strânse de Forbes România, Cele 21 de arhiepiscopii și episcopii ortodoxe de pe teritoriul României au raportat venituri totale, de 64,79 milioane de euro.

Practic, la această sumă s-a ajuns prin acumularea veniturilor episcopiilor de pe teritoriul țării. Arhiepiscopia Bucureștilor este lider la acest capitol cu puțin peste 14 milioane de euro. Pe ultimul loc este episcopia Alexandriei și Teleormanului, cu venituri de 693 230 de euro.

În ceea ce privește profiturile, cifrele sunt cu totul altele. Aici, profitul maxim realizat de o arhiepiscopie nu depășește 1 672 939 de euro și a fost realizat tot de eparhia Bucureștilor.

Pe ultimele locuri se află Arhiepiscopia Vadului, Feleacului și Clujului cu doar 3 800 de euro profit sau arhiepiscopia Târgoviștei cu 14 000 de euro profit. Situația este și mai rea în Arhiepiscopia Craiovei, unde s-au înregistrat pierderi de peste 2,3 milioane de euro. Pierderi s-au mai înregistrat și la episcopia Severinului și Strehaiei, precum și la Arhiepiscopia Sucevei și Rădăuților.

Unul din reproșurile aduse Bisericii este acela că nu desfășoară o activitate social-caritabilă, dat fiind că are „foarte mulți bani”.

Realitatea este însă aceasta:

În 2014 la venituri totale de 64,7 milioane euro, la nivelul Bisericii Ortodoxe Române s-au cheltuit 19,5 milioane de euro pentru „activităţi de asistenţă socială şi filantropică şi pentru ajutorarea sinistraţilor”.

Practic, Biserica a cheltuit peste 33% din venituri pentru asemenea activități. În condițiile în care din restul banilor sunt finanțate salariile personalului clerical și neclerical, se plătesc taxe și impozite, se construiesc noi lăcașuri de cult sau se restaurează altele vechi, finanţarea postului radio-tv Trinitas, etc. Ca și alte culte religioase, Biserica Ordodoxă Română beneficiază de facilități fiscale din partea statului. De exemplu, veniturile bisericilor din donaţiile oamenilor şi din activităţi comerciale (lumânări, cărți, calendare, etc.) sunt scutite de impozite dacă sunt folosite pentru întreţinerea şi funcţionarea unităţilor de cult. Pe de altă parte, în publicaţiile şi posturile media ale Bisericii, nu se admit reclame sau mesaje publicitare.

Veniturile Bisericii Ortodoxe sunt derizorii dacă le comparăm cu ale companiei care deţine postul PRO TV, care a raportat venituri de 44 de milioane de dolari, doar pe primul trimestru al anului 2015.

Conform datelor obținute de ActiveNews, nicio altă entitate sau persoană juridică nu se apropie măcar de această sumă.

Spre comparație am ales trei corporaţii multinaţionale, din trei sectoare economice diferite.

Fundația Vodafone, a companiei de telefonie mobilă cu același nume, a cheltuit 20 de milioane de euro în proiecte sociale. În 17 ani.

Dacă BOR a obținut venituri de 64,7 milioane de euro în 2014, compania Vodafone a raportat, în aceeași perioadă, un venit de 656,6 milioane de euro. De remarcat este că în 2014, statul român a investit 8 milioane de euro, din bani publici, în compania Vodafone sub forma unui ajutor de stat. Conform datelor postate pe siteul fundaţiei Vodafone, organizaţia desfăşoară în 2015, programe sociale în valoare de 1,04 milioane euro.

Cel mai mare jucător de pe piața energiei din România, OMV Petrom, a investit 3,8 milioane de euro în acțiuni sociale, în condițiile în care în 2014 a avut venituri de 18,574 miliarde de lei, adica peste 4 miliarde de euro. La OMV Petrom, statul român deține 20% din acțiuni, iar Fondul Proprietatea 18%. În paranteză, compania OMV Petrom sponsorizează şi emisiunea lui Moise Guran, de la pupitrul căreia s-a criticat, de mai multe ori, activitatea BOR.

Un mare jucător de pe piața financiar bancară din România, banca Raiffeisen a înregistrat în 2014 un venit de aproape 1,8 miliarde de lei, adică aproape 409 milioane euro. Profitul net raportat a fost de 116 milioane euro. În 2014, banca a cheltuit 1,8 milioane euro pe activități social-culturale.

În acest „clasament” trebuie ţinut cont şi de faptul că Biserica Ortodoxă nu poate înstrăina bunurile pe care le administrează şi că până în prezent nu s-a retrocedat Bisericii decât 15% din patrimoniul confiscat de comunişti.

2014Venituri totaleCheltuieli sociale
Biserica Ortodoxă64,7 milioane19,5 milioane
OMV Petrom4 miliarde3,8 milioane
Vodafone656,6 milioane1,04 milioane
Raiffeisen409 milioane1,8 milioane

Veniturile sunt exprimate în euro, la un curs de 1 euro/4,4 lei.


Distribuiți articolul:
Un produs Blogger.