Ateismul vine din Occident și comunismul nu este decât ultima concluzie a acestui ateism

Părintele Dumitru Stăniloae este considerat de către mulți intelectuali și clerici drept cel mai mare teolog al secolului XX. Autorul „Filocaliei” în românește a devenit membru al Academiei Române după căderea regimului comunist și este și astăzi referința pentru toți teologii români, dar și străini.


După 1990, tot mai mulți tineri, studenți, intelectuali, preoți dar și oameni simpli au căutat sfatul acestui mare teolog, pentru a descifra puțin din tainele lumii ce tocmai se deschidea. Părintele Dumitru Stăniloae a fost profesorul de licență al Patriarhului României, PF Daniel.

În 1993, Marian Munteanu, liderul studenților care protestaseră în Piața Universității, i-a luat un interviu marelui teolog. Atunci, cu 22 de ani înainte de momentul „spitale, nu catedrale”, marele teolog avertiza asupra pericolului de a importa, fără discernământ, filozofiile și mentalitățile ce vin din Occident.

„Catolicismul s-a instituit prin acte de putere, prin lupte (ca si acum în Iugoslavia), peste tot prin lupte. Pe când Ortodoxia este cu adevãrat spiritualã – merge spre continua înãltare a omului: tot mai bun, tot mai generos, tot mai capabil de jertfã – ca Hristos. Si Îl avem pe Hristos în noi. Or, dacã unii vorbesc de gratie creatã, iatã au venit si protestantii si sectele negând Tainele si rãmânând cu un Hristos al discursurilor. Pe când la noi si la celelalte popoare ortodoxe Hristos e prezent mereu în toate, prin Taine si slujbe bisericesti. E prezent prin botez, pentru cã „toti câti ne-am botezat în Hristos, în Hristos ne-am îmbrãcat”, mergând pânã la împãrtãsirea de Trupul si Sângele Lui. Prin slujbe se sfintesc casa, curtea, holdele, se sfinteste toatã natura. Hristos este prezent fãrã sã Se confunde cu noi. Dimpotrivã, Occidentul se distinge printr-un separatism de Dumnezeu – care a dus apoi la nenorocitele de filosofii ateiste.Aproape toate filosofiile din Occident sunt ateiste. Ateismul vine din Occident si comunismul nu este decât ultima concluzie a acestui ateism – ceea ce se vede prin lupta deschisã dusã împotriva Crestinismului. Asa cã noi trebuie sã arãtãm cã Ortodoxia este viitorul omenirii. Ortodoxia este viitorul unei omeniri tot mai înalte, superioare, mai aproape de Dumnezeu cel Bun si Izvorul Binelui”, afirma marele teolog.

Despre homosexualitate, cel care în ziua de azi este dorit a fi impus drept „drept fundamental al omului”, marele teolog susținea că este o formă a răului.

” Trebuie explicat si arãtat cum actioneazã rãul în lume, ateismul – sub orice formã ar fi. Iatã, cum vã spuneam occidentalii tot coboarã. S-a ajuns în America sã se legalizeze homosexualitatea în armatã, se rãspândesc drogurile, se vehiculeazã simboluri si mesaje antichristice… Este o decãdere teribilã a umanitãtii. Pe mine m-a izbit ateismul încã de când eram elev. Se încerca inocularea sa prin muncitorime; vina este a intelectualitãtii moderne care a fost în mare mãsurã atee. Ei încearcã sã convingã tineretul cã ateismul este ceva modern. Dar adevãrata gândire, gândirea spiritualã, este crestinã. Asta ne înaltã”, afirma el.

Părintele Stăniloae afirma că românii trebuie să dea Occidentului Ortodoxia, pentru că avem mai multe a da Europei, decât ea nouă.

„Am si scris în mai multe locuri: noi trebuie sã dãm Europei adevãrata spiritualitate. Spiritualitatea aceasta a prezentei lui Hristos, a sentimentului de tainã. Ei sunt rationalisti; rationalismul sustine cã pricepe totul. Dar pricepe tot în mod superficial. Rationalismul împarte numai, organizeazã si atât. Ratiunea te ajutã sã organizezi lucrurile la suprafatã. Nu le poate întelege în adânc; aici este o mare tainã. Si noi trebuie sã dãm acest sentiment de tainã Occidentului si aceastã adâncime. O tainã si o adâncime în care poti sã progresezi la infinit. Niciodatã nu te opresti, ci mergi mai departe. Noi trebuie sã dãm Occidentului Ortodoxia.Avem de dat Europei mult mai mult decât poate sã ne dea ea. Putem sã luãm si noi lucrurile practice pe care le-a realizat. Si America, desi foarte naivã si simplistã în spiritualitate, are realizãri importante…”, spunea marele teolog.

În ceea ce privește dezvoltarea științelor, profesorul Stăniloae avea o viziune integratoare, afirmând că tehnologia nu trebuie să strice echilibrul natural.

„Asa cã si stiinta trebuie sã rãmânã legatã cu natura. Au despãrtit fortele naturii si atunci fiecare fortã s-a declansat fãrã frânã. Ele au un echilibru al lor si trebuie sã tinem seama de el. Folosim tehnica atât cât sã nu strice natura si viata. Si trebuie sã refacem prestigiul tãrãnimii. Sã nu ne despãrtim de naturã, chiar dacã folosim fabrici moderne; sã nu exagerãm. Nu ele ne dau cele ce ne trebuie în mod esential. Uite cã astãzi tãranii primesc înapoi pãmântul, dar multi nu se mai duc sã-l lucreze si trãim în mizerie. Multi nu vor decât sã stea la oras, unde, nu-i asa, sunt „domni”… Viata tãrãneascã este mai complicatã decât cea a orãseanului. Cum spunea un tãran din satul meu: „Acolo stiu sã dea cu ciocanul si nici cu acela toatã ziua”. Pe când tãranul, câte si mai câte… Ce complexã este viata lui!…”, zicea, el, atunci.

Dialogul a apărut în cartea „Ortodoxia este viitorul omenirii”, Sfaturi si îndemnuri cãtre tineri adresate de Parintele Staniloae într-o convorbire cu Marian Munteanu, Ed. Valahia, 2000.
Distribuiți articolul:
Un produs Blogger.