Minune în incendiul de la Notre Dame: Coroana de spini purtată de Iisus a fost salvată din foc

Cei aproximativ 600 de pompieri care au luptat cu flăcările care au cuprins Catedrala Notre Dame ( unul dintre pompieri a fost grav rănit și se află în situație critică) au reuşit să salveze structura construcţiei gotice vechi de 850 de ani, inclusiv două turnuri, după ce spirala şi acoperişul s-au prăbuşit.


Ceea ce pare minune dumnezeiască este scoaterea din foc a unui simbol sfânt al creștinătății – coroana de spini purtată de Iisus înaintea crucificării.

O mantie, pe care Ludovic al IX al Franţei ar fi purtat-o când a adus coroana de spini la Paris, a fost, de asemena, salvată. Echipele de urgenţă au salvat şi valoroase lucrări de artă şi obiecte religioase.

„Au putut fi depozitate într-un loc sigur”, a spus primarul Parisului, Anne Hidalgo, conform presei internaționale. „Aceasta este o tragedie pentru întreaga lume. Notre-Dame reprezintă întreaga istorie a Parisului”.

Incendiul izbucnit luni seara nu are încă o explicație pe care anchetatorii s-o dea ca fiind certă.El s-a petrecut în Săptămâna Patimilor pentru creștinii catolici.

D. Dumitru pentru AMPress

Lacrimi pe Coroana de spini a Mântuitorului


Preoţii catolici au deschis un dulap imens unde se afla, parcă ascunsă sub obroc, Lumina înlăcrimată a lumii.

fintele relicve ale Pătimirilor Domnului de la Catedrala Notre Dame din Paris sunt: o părticică din Crucea Mântuitorului Hristos, un piron al Pătimirilor şi Sfânta Coroană de Spini. Sfânta Coroană de Spini a fost cercetată de multe ori de comisii formate din medici, fizicieni, chimişti. Cele mai multe dintre acestea confirmă autenticitatea relicvei. Ea poartă veneraţia a cel puţin 16 secole de creştinătate.

Sfântul Ioan Teologul a scris că soldaţii romani, în noaptea Joii celei Mari, au făcut o coroană de spini în batjocură şi i-au pus-o pe capul Mântuitorului Hristos (Ioan 19, 12).

Sunt numeroase menţiuni ale Coroanei de spini în primele secole ale Bisericii Creştine, mai ales în istorisirile pelerinilor la locurile sfinte, în secolul al IV-lea. În 409, Sfântul Paulin de Nola o menţionează printre relicvele sfinte ale Bisericii de pe Muntele Sion din Ierusalim. În 570, Martirul Antonie o găseşte accesibilă veneraţiei credincioşilor la aceeaşi Biserică din Sion. În 575, Cassiodor, în Comentariul său la Psalmul 75, scrie: „La Ierusalim, acolo este Coroana de spini”. În 870, coroana era încă la Ierusalim, aşa cum semnalează Bernard Călugărul.

În secolele VII-X, relicvele au început să fie transferate la Constantinopol, la Capela Împăraţilor bizantini, din cauza tâlharilor care atacau tot mai des bisericile din Ierusalim. În 1238, Bizanţul cucerit de cruciaţi era condus de Baudouin de Courtenay, un împărat latin. În mare dificultate financiară, acesta a decis să vândă din relicve bancherilor veneţieni, pentru a face rost de bani.

Sfântul Louis, Regele Franţei, a intervent şi a plătit compensaţii mari veneţienilor şi, în 10 august 1239, regele urmat de un cortegiu impresionant, a primit 22 de relicve sfinte la Villeneuve. În 19 august 1239, procesiunea a sosit la Paris. Regele şi-a dezbrăcat toate însemnele şi veşmintele regale, a îmbrăcat o tunică simplă şi, cu picioarele goale, ajutat de fratele său, a purtat Sfânta Coroană de Spini până la Catedrala Notre Dame din Paris. Aici a fost construit un relicvariu pentru sfintele moaşte.

În timpul revoluţei franceze, relicvele au fost depuse la Biblioteca Naţională, iar după Concordatul din 1801, ele au fost redate Arhiepiscopiei de Paris şi de atunci sunt la Catedrala Notre Dame. Împăraţii francezi Napoleon I şi Napoleon al III-lea au oferit câte un relicvariu acestor sfinte moaşte. În anul 2007, sfintele relicve au fost venerate de către Sanctitatea Sa, Bartolomeu I, Patriarhul Ecumenic al Constantinopolului, şi apoi de către Preafericitul Alexis al II-lea, Patriarhul Rusiei.

Citește continuarea pe doxologia.ro


Distribuiți articolul:
Un produs Blogger.